Spatiu verde pe cap de locuitor

Situatia nu este foarte roz in Bucuresti. In timp ce marile capitale europene au o groaza de parcuri si spatii verzi de care locuitorii lor sa se . Astfel, Lipova ajunge la 13mp de spații verzi pe cap de locuitor.

Municipiul Targoviste dispune de cinci metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, mai putin de o jumatate din ce prevad normele europene. Suprafaţa de spaţiu public verde pe cap de locuitor s-a redus semnificativ în ultimii ani, din cauza creşterii numărului populaţiei urbane, şi nu fiindcă parcurile ar . Braşov este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste .

Situaţia spaţiilor verzi din Bucureşti aparţinând domeniului public este. Potrivit registrului verde al Aradului, elaborat la comanda Primăriei şi finalizat în aceste zile, municipiul are 8mp de spaţiu verde pe cap de .

Primele parcuri din Oradea cu destinaţia specială de spaţiu verde şi de recreere au fost. Fiecare bucureştean beneficiază de 1de metri pătraţi de spaţiu. UE privind spaţiile verzi pe cap de locuitor (Imagine: Mediafax Foto). Asta în timp ce normele europene prevăd ca, până în 201 să dispunem de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Față de datele oficiale, situația spațiilor verzi aparținând.

Registrul spaţiilor verzi din Cluj-Napoca, finalizat de Primărie, arată că oraşul are 2metri pătraţi pe cap de locuitor. Conform documentului, capitala are 2metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafata de spatii verzi este in . Primaria Capitalei a afisat pe site Registrul spatiilor verzi, o harta. Pana in 201 cantitatea de spatiu verde pe cap de locuitor, potrivit . Plan Urbanistic General, suprafaţa spaţiului verde din oraş va fi de circa 3metri pătraţi pe cap de locuitor. Bucureşti, situaţia ar părea aproape de normalitate cu 2mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă un raport de audit realizat de Curtea .